Și caii se împușcă, nu-i așa? (film)

Și caii se împușcă, nu-i așa?
They Shoot Horses, Don't They?

Afișul românesc al filmului
Titlu originalThey Shoot Horses, Don't They?
Gendramă
RegizorSydney Pollack
ScenaristJames Poe
Robert E. Thompson
Bazat peromanul omonim a lui
Horace McCoy
ProducătorRobert Chartoff,
Irwin Winkler
StudioABC Pictures
Palomar Pictures
Director de imaginePhilip H. Lathrop
MontajFredric Steinkamp
MuzicaJohnny Green, Albert Woodbury
CostumeDonfeld[*][[Donfeld (American costume designer (1934-2007))|​]]  Modificați la Wikidata
DistribuțieJane Fonda
Michael Sarrazin
Susannah York
Gig Young
Premiera10 decembrie 1969 (New York City, New York) (premiera)
Premiera în România  (1971-05-14)
Durata129 minute
film color
ȚaraStatele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii
Filmat înSanta Monica  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiCalifornia  Modificați la Wikidata
Limba originalăengleză
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online
  • Pagina IMDb
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Și caii se împușcă, nu-i așa? (titlul original: în engleză They Shoot Horses, Don't They?) este un film dramatic american, realizat în 1969 de regizorul Sydney Pollack, după romanul omonim din 1935 al scriitorului Horace McCoy. Protagoniști sunt actorii Jane Fonda, Michael Sarrazin, Susannah York și Gig Young. Acțiunea filmului se petrece în perioada marii crize economice din Statelor Unite, focalizând câteva grupuri de oameni cu caractere diferite care încearcă disperați să câștige un maraton de dans undeva în California, îndemnați de un maestru de ceremonii să nu renunțe la o victorie răsplătită cu un premiu substanțial în bani.

Conținut

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Tânărul Robert este un regizor nerealizat, care în copilărie a fost martor cum unui cal rănit, care nu se mai putea salva, i s-a dat lovitura de grație prin împușcare. În 1932, pe timpul crizei economice, Robert caută o sală jerpelită de dans în care sute de oameni, printre care și figuranta de film Gloria Beatty, se înscriu la un maraton de dans al cărui premiu de 1500 dolari, se va acorda perechii câștigătoare. Deoarece partenerul de dans al Gloriei, s-a îmbolnăvit cu puțin timp înainte de începerea concursului, perechea a fost eliminată. Gloria îl solicită pe Robert să danseze cu ea.

Pentru mulți participanți, motivația este masa gratuită și îngrijirile medicale pe timpul concursului. Unii dintre ei nu renunță în ciuda epuizării fizice, printre care actrița lipsită de succes Alice, copia lui Jean Harlow, care spera că în acest fel poate va fi remarcată de un impresar sau regizor. La fel și tânăra Ruby, care împreună cu soțul ei iau parte la concurs cu toate că este gravidă în ultima perioadă a sarcinii. Maratonul de dans este moderat de cinicul maestru de show Rocky, care prezintă publicului acest concurs, ca pe un spectacol. Într-adevăr, el ajută activ participanții, care din cauza presiunilor psihice și fizice nu mai rezistă, dar șicanează pe de altă parte alți participanți, șterpelind de exemplu rochia de rezervă și cosmeticalele lui Alice. Din experiență știe că publicul este extaziat de suferințele fizice ale perechilor de dans. Astfel maratonul este îngreunat de o cursă de alergare în cerc timp de zece minute, care duce la eliminarea a trei perechi aflate pe ultimele locuri.

Gloria și Robert se cunosc mai bine în decursul sutelor de ore petrecute pe ringul de dans, totuși se ajunge la o discordie între ei când frumoasa Alice într-o pauză flirtează cu Robert, în urma căreia Gloria se răzbună făcând dragoste cu Rocky. Amândoi găsesc provizoriu un alt partener de dans, noua pereche a Gloriei fiind marinarul mai vârstnic. În timpul unei noi curse de zece minute, acesta moare în urma unui colaps. Gloria refuză să creadă și continuă să îl care în cârcă până la linia de sosire, pentru a nu fi eliminată din concurs. Robert și Gloria devin din nou o pereche de dans iar Rocky îi propune Gloriei în biroul său, să se mărite pe parchetul de dans cu Robert, câștigătorul celeilalte jumătăți din premiu, pentru că va mai primi din partea sponsorului de concurs, câteva cadouri de nuntă. Când Gloria indignată refuză aceasta, Rocky îi aduce la cunoștință faptul că din premiul câștigătorilor concursului se vor reține toate cheltuielile de îngrijire medicală, spălătorie, telefoanele, deci aproape toate costurile în legătură cu concursul, iar ce rămâne concurentului este mai nimic.

Ajunsă la capătul puterilor fizic și moral, lui Gloria îi este răpită și ultima speranță. Vrea să se sinucidă cu propriul pistol dar nu poate singură. De aceea îl roagă pe Robert să o împuște, acesta o face fără nici o ripostă.

Distribuție

  • Jane Fonda – Gloria Beatty
  • Michael Sarrazin – Robert Syverton
  • Susannah York – Alice LeBlanc
  • Gig Young – Rocky
  • Red Buttons – Harry Kline
  • Bonnie Bedelia – Ruby
  • Michael Conrad – Rollo
  • Bruce Dern – James
  • Al Lewis – Turkey
  • Robert Fields – Joel Girard
  • Severn Darden – Cecil
  • Allyn Ann McLerie – Shirl
  • Madge Kennedy – Mrs. Laydon
  • Jacquelyn Hyde – Jackie
  • Felice Orlandi – Mario
  • Arthur Metrano – Max

Melodii din film

Coloana sonoră a filmului include numeroase melodii tradiționale din muzica pop americană a timpului respectiv. Incluse sunt urmatoarele:

  • "Easy Come, Easy Go" de Johnny Green și Edward Heyman
  • "Sweet Sue, Just You" de Victor Young și Will J. Harris
  • "Paradise" (1931) de Nacio Herb Brown și Gordon Clifford
  • "Coquette" de Johnny Green, Carmen Lombardo, și Gus Kahn
  • "The Japanese Sandman" de Richard A. Whiting și Ray Egan
  • "By the Beautiful Sea" de Harry Carroll și Harold R. Atteridge
  • "Between the Devil and the Deep Blue Sea" de Harold Arlen și Ted Koehler
  • "The Best Things in Life Are Free (1927)" de Buddy DeSylva, Lew Brown, și Ray Henderson
  • "Body and Soul" (1930) de Johnny Green, Edward Heyman, Robert Sour, și Frank Eyton
  • "I Cover the Waterfront" de Johnny Green și Edward Heyman
  • "Brother, Can You Spare a Dime?" de Jay Gorney și E. Y. Harburg
  • "I Found a Million Dollar Baby (in a Five and Ten Cent Store)" de Harry Warren, Billy Rose, și Mort Dixon
  • "Out of Nowhere" de Johnny Green și Edward Heyman
  • "California, Here I Come" de Buddy DeSylva, Joseph Meyer, și Al Jolson

Premii și nominalizări

Filmul a câștigat un premiu la cel de-al 42-lea Festival Oscar și a fost nominalizat la alte opt categorii.[1]
Filmul a bătut recordul la obținerea celor mai multe nominalizări Oscar (opt) fără să obțină premiul la categoria cel mai bun film.

Oscar
Globul de Aur
BAFTA
Alte premii

Referințe

  1. ^ „NY Times: They Shoot Horses, Don't They?”. NY Times. Accesat în . 

Vezi și

Legături externe


v  d  m
Filme regizate de Sydney Pollack
Anii 1960
La capătul firului (1965)  • Proprietate condamnată (This Property Is Condemned) (1966)  • Vânătorii de scalpuri (1968)  • Donjonul castelului (1969)  • Și caii se împușcă, nu-i așa? (1969)
Anii 1970
Jeremiah Johnson (1972)  • Cei mai frumoși ani (1973)  • The Yakuza (1975)  • Cele trei zile ale Condorului (1975)  • Bobby Deerfield (1977)  • Călărețul electric (1979)
Anii 1980
Fără răutate (1981)  • Tootsie (1982)  • Departe de Africa (1985)
Anii 1990
Havana (1990)  • Firma (1993)  • Sabrina (1995)  • Ironia soartei (1999)
Anii 2000
Traducătoarea (2005)  • Sketches of Frank Gehry (2005)
v  d  m
Premiul Consiliului Național al Criticilor pentru cel mai bun film
Control de autoritate