Academia de Artă din Viena
| Academia de Artă din Viena | |
 | |
 Entrada principal | |
| Fondator | Peter Strudel[*][1]  |
|---|---|
| Informații | |
| Fondată | |
| Localizare | |
| Țara |  Austria |
| Unitate administrativă | Austria |
| Oraș | Viena Innere Stadt |
| Coordonate | 48°12′05″N 16°21′55″E ({{PAGENAME}}) / 48.201388888889°N 16.365277777778°E |
| Conducere | |
| Director | Johan Frederik Hartle[*] |
| Cifre cheie | |
| Studenți | 1.494[2] |
| Alte informații | |
| Prezență web | |
| site web oficial | |
Modifică date / text  | |
Academia de Arte Frumoase din Viena (în germană Akademie der bildenden Künste Wien) este o instituție de învățământ superior din domeniul artelor din Viena, Austria.
Istorie
Academia de Arte Frumoase din Viena a fost înființată în anul 1692 ca o școală privată, similară Academiei din San Luca (Accademia di San Luca) și a Academiei Regale de Pictură și Sculptură din Paris (Académie royale de peinture et de sculpture) avându-l ca fondator pe pictorul Peter Strudel care ulterior a căpătat titlul de Praefectus Academiae nostrae. În anul 1701, Peter Strudel a fost înnobilat cu titlul de baron al imperiului de către împăratul Iosif I. La moartea sa petrecută în anul 1714, Academia de Arte Frumoase din Viena s-a închis temporar.[3]
Împăratul Carol al VI-lea l-a numit pe francezul Jacob va Schuppen ca prefect și director al Academiei în data de 20 ianuarie 1725. Acesta a reînființat institutul de învățământ cu numele de Academia chezaro-crăiască de pictori, sculptori și arhitecți (der kk Hofakademie Maler, Bildhauer und Baukunst). După moartea lui Carol al VI-lea din 1740, activitatea Academiei a suferit o diminuare importantă a activității, pentru ca o dată cu venire la putere a Mariei Terezia să primească un nou statut reformat, în anul 1751. Prestigiul Academiei a crecut în mod constant sub conducere lui Michelangelo Unterberger și Paul Troger. În anul 1767 arhiducesa Maria Anna și Maria Carolina devin primii membrii de onoare și ca urmare s-au făcut reforme structural-organizatorice importante începând cu anul 1772. Astfel, cancelarul Wenzel Anton von Kaunitz a integrat toate școlile de artă existente în nou înființata Academie chezaro-crăiască unificată de arte frumoase (KK vereinigten Akademie der bildenden Künste). Ulterior s-a renunțat la cuvântul unificat (vereinigten). În anul 1822, Anton Franz de Paula Graf Lamberg-Sprinzenstein ce deținea titlul de membru de onoare al Academiei și-a donat întreaga sa colecție de artă Pinacotecii Academiei de Arte Frumoase din Viena. Colecția sa formează și astăzi coloana vertebrală a Pinacotecii, ea înglobând o mulțime de lucrări de pictură a unor mari maeștrii cum au fost: Tițian, Velasquez, Francesco Guardi, Rembrandt, Jan van Goyen, Jacob van Ruisdael și mulți alții.[4]
Împăratul Franz Joseph al Austriei a emis în anul 1872 o lege prin care a făcut din Academia de Arte Frumoase din Viena autoritatea supremă a imperiului în domeniul artelor. S-a construit o nouă clădire după planurile concepute de către Theophil Hansen pe bulevardul Ringstraße. Actuala clădire a Academiei din Schillerplatz, din cartierul vechi Innere Stadt al Vienei, a fost inaugurată la data de 3 aprilie 1877, lucrările interioare și frescele de pe tavan fiind realizate de către Anselm Feuerbach până în anul 1892.
În perioada Anexării Austriei de către Germania Nazistă din perioada 1933 - 1945, Academia de Arte a fost forțată să reducă drasctic numărul personalului evreiesc. După al doilea război mondial, Academia s-a reînființat în anul 1955 și autonmia sa a fost reconfirmată. Ea a avut statut de universitate din anul 1998 dar și-a păstrat numele original. Aceasta este în prezent singura universitate din Austria care nu are cuvântul universitate în numele său.
Structură
Academia are în componența sa următoarele institute:[5]
- Institutul de Arte Frumoase, care adaposteste treisprezece departamente: Pictură abstractă; Artă și Digital Media; Artă și Fotografie; Artă și de cercetare; Arta conceptuală; Pictură contextuală; Pictură figurativă; Arte grafice si Tehnici de Grafică; Sculptură; Artă performativă - Sculptură; Video și Video-instalare
- Institutul de Teoria Artei și Studii culturale (teoria artei, filozofie, istorie);
- Institutul pentru Conservare si Restaurare;
- Institutul de Științe naturale și Tehnologii în Artă;
- Institutul de Artă și Arhitectură.
Academia are în prezent aproximativ 900 de studenți, dintre care aproape un sfert sunt studenți străini. Biblioteca academiei conține aproximativ 110.000 de volume și în "cabinetul de gravură" (Kupferstichkabinett) are aproximativ 150.000 de desene. Colecția este una dintre cele mai mari din Austria, și este folosită pentru scopuri academice, deși unele exponate sunt deschise publicului larg.
Foști studenți și profesori
|
|
|
Cel mai cunoscut aspirant a fost Adolf Hitler (1889–1945).
Referințe
- ^ https://www.akbild.ac.at/portal_en/university/about-us/history Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://suasprod.noc-science.at/XLCubedWeb/WebForm/ShowReport.aspx?rep=004+studierende%2f001+universit%u00e4ten%2f003+studierende+nach+universit%u00e4ten.xml&toolbar=true Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ "O istorie cronologică a Academiei de Arte Frumoase din Viena" Arhivat în , la Wayback Machine.. Academia de Arte Frumoase din Viena
- ^ Istoria colecția de artă Arhivat în , la Wayback Machine.. pe site-ul Academiei
- ^ „Academia de Arte Frumoase din Viena”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Academia de Artă din Viena
- de en Site-ul oficial
- site-ul de Media Server Arhivat în , la Wayback Machine.
- Studii în Austria: Un ghid Arhivat în , la Wayback Machine.
