Filozofia psihologiei

Filosofia psihologiei este ramura filozofiei științei care studiază problemele filosofice ridicate de psihologie.

Direcții principale

Functionalism

Funcționalismul tratează psihicul ca fiind derivat din activitatea stimulilor externi, lipsit de autonomia sa esențială, negând liberul arbitru, ceea ce a influențat mai târziu behaviorismul; unul dintre fondatorii funcționalismului a fost James, apropiat, de asemenea, de pragmatism, unde acțiunea umană devine mai importantă decât întrebările și îndoielile despre esența lumii și a omului însuși.[1]

Psihanaliză

Doctrina lui Freud a fost de a oferi eului uman o mai mare libertate față de dorințele instinctive și iraționale într-un dialog cu un psiholog bazat pe analiza inconștientului.[2] Ulterior, mișcarea psihanalitică s-a divizat, o parte a acesteia tratând psihanaliza ca pe o practică de lucru cu arhetipurile, o altă parte criticând limitările sociale ale inconștientului, iar mai târziu a apărut psihanaliza structurală a lui Lacan, care interpretează inconștientul ca limbaj.

Psihologia fenomenologică

Edmund Husserl a respins fizicalismul celor mai multe dintre învățăturile psihologice ale timpului său și a început să înțeleagă conștiința ca fiind singura realitate accesibilă unei cunoașteri fiabile.[3] Discipolul său, Heidegger, a adăugat la aceasta afirmarea finitudinii fundamentale a omului și amenințarea pierderii autenticității într-o lume tehnică, punând astfel bazele psihologiei existențiale.

Structuralism

Creatorul universal recunoscut al psihologiei ca știință, W. Wundt a descris structurile primordiale ale psihicului care determină percepția și comportamentul, dar s-a confruntat cu problema imposibilității accesului direct la aceste structuri și a neclarității descrierii lor. Jumătate de secol mai târziu, ideile sale, combinate cu semiotica lui Sossur, au influențat puternic curentul general umanist al structuralismului, precum și post-structuralismul și postmodernismul care au apărut din acesta, în care structurile au fost tratate ca invariante lingvistice.

Acest articol legat de filosofie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!


v  d  m
Ghid rapid de filozofie
Portal · Categorie · Proiect
Filozofie
Orientală · Occidentală
Antică · Medievală · Modernă · Contemporană
Liste
Domenii de bază · Filozofi · Filozofii · Glosar · Curente · Publicații · Alte liste
Ramuri
Estetică · Etică · Epistemologie · Logică · Metafizică · Filozofie naturală
Filozofia
Educației · Istoriei · Limbajului · Dreptului · Matematicii · Minții · Politicii · Psihologiei · Religiei · Științei · Științelor sociale
Școli
Vezi și
Referințe: Encyclopedia of Philosophy · Philosophical dictionary · Stanford Encyclopedia of Philosophy · Internet philosophy guide

Note

  1. ^ „Функционализм. Метафизика без онтологии”. cyberleninka.ru. Accesat în . 
  2. ^ „Philosophy of Psychology”. umock.com. Accesat în . 
  3. ^ „Edmund Husserl and Phenomenology”. academia.edu. Accesat în . 
  • v
  • d
  • m
Primară
Interdisciplinare
Glosare
Alte categorii
  • Index
  • Jurnale
  • Conspect
  • Wikiversitate