Gubernia Taurida

Gubernia Taurida
Taurida
Таврическая губернія
—  Gubernie a Imperiului Rus  —
 – 
Stemă
Stemă
Harta guberniei
Harta guberniei
Harta guberniei
CapitalăSimferopol
Guvernare
Formă de guvernaregubernie
Istorie
Fondare1802
Proclamarea Republicii Populare Crimeea1917
Date statistice
Suprafață 
 - 191863.538 km²
Populație 
 - 18971.447.790 loc.
 - 19061.634.700 loc.
În prezent parte din
 Ucraina
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gubernia Taurida (în rusă Таврическая губернія, transliterat: Tavriceskaia gubernia, scriere modernă Таврическая губерния, în ucraineană Таврiйська губернія, transliterat: Tavriiska gubernia, în tătară crimeeană: Tavrida guberniyası) a fost o gubernie istorică a Imperiului Rus. Ea includea Peninsula Crimeea și teritoriul dintre Niprul de Jos, coasta Mării Negre și Marea Azov.

Gubernia a fost formată, după ce în 1802, Regiunea Taurida (oblast) a fost desființată în timpul reformei administrative a lui Pavel I, asupra teritoriilor din sud-vest anexate de la Hanatul Crimeei, și a existat până 1917. Centrul administrativ al guberniei a fost orașul Simferopol. Provincia a fost denumită după numele grec vechi al Crimeei – Taurida.

Populație

Structura etnică a ținuturilor

Structura etnică a populației ținuturilor guberniei la 1897:[1]:

Ținut Ucraineni Ruși Tătari Germani Evrei Bulgari Greci Polonezi Belaruși Armeni Moldoveni
și Români
Estoni Turci
Total 42,2 % 27,9 % 13,6 % 5,4 % 3,8 % 2,8 % 1,2 % 0,7% 0,7% 0,6% 0,16% 0,15% 0,15%
Berdiansk 58,8 % 18,1 % 7,8 % 2,9 % 10,4 % 0,5%
Dnepr 73,6 % 19,9 % 1,3 % 3,0 % 1,4 %
Evpatoria 21,1 % 17,6 % 42,7 % 12,0 % 2,5 % 1,6 %
Kerci-Enikale 16,1 % 55,8 % 5,9 % 10,1 % 4,6 % 2,0 % 1,6 %
Melitopol 54,9 % 32,8 % 5,2 % 4,2 %
Perekop 22,0 % 22,8 % 23,9 % 22,8 % 2,6 % 1,2 % 1,6 %
Sevastopol 13,1 % 62,8 % 3,3 % 1,6 % 6,4 % 5,0 % 4,9 %
Simferopol 7,1 % 30,2 % 44,4 % 4,1 % 6,5 % 1,0 % 1,7 % 1,2 % 2,1 %
Feodosia 11,5 % 30,2 % 38,3 % 4,2 % 2,5 % 5,0 % 4,0 % 2,1 %
Ialta 2,8 % 27,1 % 59,0 % 1,3 % 5,4 % 1,5 %

Structura lingvistică

Structura populației conform recensământului imperial din 1897:[2] numărul populației guberniei era de 1.447.790 de locuitori, dintre care 762.804 de bărbați și 684.986 de femei.

Compoziția etnolingvistică a guberniei Taurida în 1897, pe ținuturi. Cu galben ucraineni, cu roșu ruși, cu verde tătari crimeeni, cu gri germani, cu albastru vorbitori de idiș și cu violet alții.
Structura populației după limba vorbită (1897)[3]
Limba Număr Procente (%)
Ucraineană 611.121 42,21
Rusă 404.463 27,94
Tătară crimeeană 196.854 13,60
Germană 78.305 5,41
Idiș 55.418 3,83
Bulgară 41.260 2,85
Greacă 18.048 1,25
Poloneză 10.112 0,70
Bielorusă 9.726 0,67
Armeană 8.938 0,62
Română 2.259 0,16
Estonă 2.210 0,15
Turcă 2.197 0,15
Cehă și slovacă 1.962 0,14
Țigănească 1.433 0,10
Italiană 1.121 0,08
Nu au divulgat
limba nativă
71 <0,01
Altele[4] 2.292 0,16

În 1897, 289.316 de persoane trăiau în orașe, ceea ce constituia 19,98% din totalul populație. Structura etnică a populației urbane era următoarea: ruși (49,1%), tătari (17,16%) și evrei (11,84%), doar 31 de persoane din orașe nedivulgându-și identitatea.

Religie

Religie[5] Număr Procente (%)
Ortodocși 1.069.556 73,88
Islam 190.800 13,18
Iudaism 60.752 4,20
Luterani 42.654 2,95
Romano-catolicism 29.393 2,03
Menoniți 25.508 1,76
Rascolnici 13.724 0,95
Armeano-gregoriani 7.494 0,52
Qārāʾîm 6.166 0,43
Armeano-catolici 1.206 0,08
Altele[6] (Protestantism, Anglicanism, Baptism ș.a) 537 0,04

Referințe

  1. ^ Демоскоп Weekly — Приложение. Справочник статистических показателей
  2. ^ Language Statistics of 1897/Распределение населения по родному языку, губерниям и областям ru
  3. ^ Language Statistics of 1897/Распределение населения по родному языку, губерниям и областям ru
  4. ^ limbi cu mai puțin de 1.000 de vorbitori
  5. ^ Religion Statistics of 1897 ru
  6. ^ Religii cu mai puțin de 1.000 de persoane

Legături externe

  • Map of Taurida (1882)
  • Библиотека Царское Село, книги по истории Таврической губернии (Памятные книжки, планы и карты), PDF
  • Карта Таврической губернии из «Атласа» А. А. Ильина 1876 года (просмотр на движке Google на сайте runivers.ru)
  • Губерния на трехверстной военно-топографической карте Европейской России.