Lisabona

Lisabona
Lisboa
—  Capitala Portugaliei  —
Vedere din Lisabona
Vedere din Lisabona
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Lisabona se află în Portugalia
Lisabona
Lisabona
Lisabona (Portugalia)
Poziția geografică
Coordonate: 38°42′0″N 9°11′0″V ({{PAGENAME}}) / 38.70000°N 9.18333°V

ȚarăPortugalia Portugalia
Districts[*]Districtul Lisabona

Guvernare
 - PrimarCarlos Moedas[*][[Carlos Moedas (politician portughez)|​]] (Partidul Social-Democrat[*])

Suprafață[1]
 - Oraș84,8 km²
Altitudine maximă200 m.d.m.
Altitudine minimăm.d.m.

Populație
 - Oraș564,657 locuitori
 - Densitate6.368 loc./km²
 - Metropolitană2.641.006 locuitori

Fus orarGMT (+0)
Cod poștal1000–1900

Localități înfrățite
 - 26 orașe înfrățitelistă

Prezență online
Site oficial
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lisabona (în portugheză Lisboa) este capitala Portugaliei și are 544.851 locuitori (2.900.000 în zona metropolitană, 27% din populația țării) conform statisticilor din anul 2021. Este plasată pe coasta de vest a țării, la Oceanul Atlantic, unde râul Tejo (Tagus), se varsă în ocean. Inima orașului este „Baixa” sau „Orașul de Jos”, zonă unde se află Castelul São Jorge și Catedrala Santa Maria Maior. Cel mai vechi cartier al orașului este Alfama, aproape de râul Tejo. Alte monumente importante sunt Mănăstirea Jerónimos și Turnul Belém, care au fost înscrise în anul 1983 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Cele mai importante industrii active în Lisabona sunt cele ale oțelului, textilă, chimică, ceramică, construcției de nave și a pescuitului.

Istoric

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
  • se crede că Lisabona a fost întemeiată de către Fenicieni;
  • în sec. II î.C. a fost ocupată de către Romani;
  • în sec. V d.C. ocupată de către Vizigoți;
  • în anul 716 cucerită de către mauri (arabi);
  • în anul 1147 recucerită de catre portughezi;
  • în jurul anului 1260 a devenit capitala Regatului Portugalia;
  • în urma unor cuceriri de colonii, Lisabona devine unul dintre cele mai bogate orașe din Europa;
  • între 1580 - 1640 (perioada ocupației spaniole), orașul decade treptat;
  • în Marele cutremur din 1755, urmat de un tsunami și de un incendiu, a fost distrusă cea mai mare parte a orașului;
  • în al doilea Război Mondial, Portugalia a fost o nație neutră, iar Lisabona a devenit nu numai un refugiu, ci și un port de ambarcațiune pentru refugiați din întreaga Europă;
  • în 1988 un incendiu (cel mai mare dezastru din istoria orașului după 1755) a distrus zona comercială;
  • în 1991 populatia era de 681.063 de locuitori, conform recensământului cel mai recent de atunci.

Evoluția toponimiei

  • Alis Ubbo ("Golf încântător", Fenicienii)
  • Ollisippo (sec. III-I î.C., Lusitanii și Romanii)
  • Felicitas Julia (sec.I î.C., Julius Caesar)
  • Ulixippona (sec.V d.C., Vizigoții)
  • Al-Ashbouna, apoi Lishbuna (sec.VIII-XII, Arabii / Maurii)
  • Lisboa (după secolul al XII-lea, Portughezii)

Origini

În timpul perioadei Neolitice, regiunea a fost locuită de triburi pre-celtice, ce au construit monumente religioase și funerare, megalituri, dolmene și menhire, care încă supraviețuiesc în zonele periferice a Lisabonei.

Cu toate că se știe că primele fortificații de pe dealul Castelo din Lisabona nu sunt mai vechi de secolul al II-lea î.Hr., săpări arheologice recente au dovedit că oameni din Epoca fierului au ocupat terenul din secolulu al VIII-lea î.e.n. până în secolul al VI-lea î.e.n Această așezare indigenă a menținut relații comerciale cu fenicienii, ceea ce ar explica ceramica feniciană și alte obiecte materiale descoperite recent. Săpăturile arheologice săvârșite in apropierea Castelului São Jorge (Castelo de São Jorge) și Catedrala Lisabonei indică prezența fenicienilor încă din 1200 î.e.n, și poate fi afirmat cu încredere că un post fenician comercial stătea pe acum centrul Lisabonei actuale, pe versantul sudic al dealului castelului. Portul adăpostit in estuarul fluviului Tajo era un loc ideal pentru așezarea iberică și ar fi asigurat un port sigur pentru navele feniciene. Așezarea Tajo a fost un important centru de comerț comerical cu triburile interioarea, oferind o piață de desfacere pentru metale prețioase, sare și pește sărat ce îl colectau, și pentru vănzarea cailor Lusitano renumiți în antichitate.

Conform unei legende persistente, locul a fost numit pentru miticul Ulise, care a fondat orașul când a navigat spre vest până la capătul lumii vechi.

Era romană

În urma înfrângerii lui Hannibal din 202 î.e.n în timpul războaielor Punice, romanii s-au hotorât se priveze Cartagina de posesia sa cea mai valoroase: Hispania (Peninsula Iberică).

Monumente

Parque das Nações
  • Castelo São Jorje (Castelul Sf.Gheorghe), pe colina cea mai înaltă a orașului.
  • Cartierul Alfama, cu străzi înguste și pitorești (singurul care a supraviețuit marelui cutremur din 1755).
  • Sé de Lisboa (Catedrala Santa Maria Maior).
  • Convento do Carmo.
  • Ascensorul Santa Justa, aflat în cartierul Baixa, a fost proiectat de Raoul Mesnier du Ponsard, inginer născut în Porto din părinți francezi și ucenicul lui Gustave Eiffel. Construcția a început în 1900 și a fost finalizată în 1902; inițial a funcționat pe baza de motor cu abur, ca mai apoi, în anul 1907, să funcționeze pe curent electric.

Din orașul de pe vremea descoperirilor putem vedea in zona Belém, două construcții preluate de UNESCO pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial:

  • Mosteiro dos Jerónimos (Mănăstirea Jerónimos), construită din dorința regelui Manuel I.
  • Torre de Belém (Turnul Belem), construcție militară pentru supravegherea intrării în portul orașului.
Lisabona (Torre de Belém - Turnul Belém)

La începutul sec. XVII monumentul cel mai significant era „Aqueduto das Águas Livres” (apeduct pentru aprovizionarea Lisabonei cu apă potabilă). După cutremurul din 1755, în cadrul planului de reconstrucție inițiat de către primul-ministru Marquês de Pombal, a fost construită și piața comercială (Praça do Comércio). Mai târziu, în vecinătate, au mai fost construite Piața Restauradores și accensorul Santa Justa (proiectat la finele secolului XIX de către Mesnier du Ponsard).

Vasco da Gama

La sfârșitul sec.XIX urbanizarea a fost extinsă nu numai în zona de lângă râul Tejo, dar și la exterior (actualul bulevardul Libertății). În 1934 a fost construită Piața Marquês de Pombal. Urbanizarea de la finele sec.XX e marcată de o arhitectură aparte, cum ar fi Turnurile Amoreiras (1985, arhitect Tomás Taveira), Centrul Cultural Belém (inaugurat în 1991), Gara Oriente (1998, arhitect Santiago Calatrava), Turnul Vasco da Gama și Oceanarium (1998, arhitect Peter Chermayeff).

Economie

Parque das Nações

Lisabona este orașul cel mai bogat din Portugalia cu un PIB pc superior mediei europene. Portul din Lisabona este cel mai activ a coastei atlantice europene. Echipat cu trei canale pentru bărci turistice: Alcantara, Rocha Conde Obidos și Santa Apolónia.

Lisabona ca si capitală, are o economie concentrată în servicii. Se plasează pe al 9-lea loc mondial ca oraș care organizează congrese internaționale.

Zona metropolitană a Lisabonei e foarte industrializată, mai ales în zona sud a râului Tejo. Industriile principale consistă în rafinării petrolifere, industrie textilă, mecanică și siderurgică.

Cultura

Lisabona (Oceanarium)

Lisabona e un oraș cu o intensă viață culturală, fiind considerată unul din marile centre culturale europene.

Din 1994, de când a fost capitala europeană a culturii, Lisabona găzduiește o mulțime de evenimente internaționale (Expo 98, Tenis World Master 2001, Euro 2004) ce au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării activităților și infrastructurii culturale.

Personalități născute aici

Note

Vezi și

Portal icon Portal Portugalia

Galerie de imagini

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lisabona
  • Alfama & Castelo Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Galerie foto Lisabona Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Lisabona – orașul trecutului care sfidează viitorul, 30 octombrie 2008, Georgiana Fefea, Descoperă
  • 10 atracții ale orasului Lisabona, 4 septembrie 2010, Descoperă - Travel
  • Lisabona - orașul navigatorilor îndrăzneți Arhivat în , la Wayback Machine., 21 martie 2007, Revista Magazin
  • Istoria descoperirii Lisabonei, 13 octombrie 2005, Evenimentul zilei

Imagini

  • Fotografii Lisabona[nefuncțională]


v  d  m
Portugalia — Portughezi — Limba portugheză
Apărare • Așezări • Capitala • Climă • Conducători • CulturăDemografieDrapelEconomie • Educație • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • IstorieÎmpărțire administrativăOrașePolitică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism
Drapelul Portugaliei

Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal
  • v
  • d
  • m
Capitalele teritoriilor dependente și a statelor a căror suveranitate este disputată apar cu scris italic.
Vest
Nord
Central
Sud
Est
v  d  m
Capitalele Europene ale Culturii

1985 Atena · 1986 Florența · 1987 Amsterdam · 1988 Berlin · 1989 Paris · 1990 Glasgow · 1991 Dublin · 1992 Madrid · 1993 Anvers · 1994 Lisabona · 1995 Luxemburg · 1996 Copenhaga · 1997 Salonic · 1998 Stockholm · 1999 Weimar · 2000 Avignon · Bergen · Bologna · Bruxelles · Cracovia · Helsinki · Praga · Reykjavík · Santiago de Compostela · 2001 Porto · Rotterdam · 2002 Bruges · Salamanca · 2003 Graz · 2004 Genova · Lille · 2005 Cork · 2006 Patras · 2007 Luxemburg · Sibiu · 2008 Liverpool · Stavanger · 2009 Linz · Vilnius · 2010 Essen · Istanbul · Pécs · 2011 Tallinn · Turku · 2012 Guimarães · Maribor · 2013 Košice · Marsilia · 2014 Riga · Umeå · 2015 Mons · Plzeň · 2016 San Sebastián · Wrocław · 2017 Aarhus · Paphos · 2018 Leeuwarden · Valletta · 2019 Matera · Plovdiv · 2020/2021 Galway · Rijeka · 2022 Novi Sad · Esch-sur-Alzette · Kaunas · 2023 Timișoara · Eleusina · Veszprém · 2024  Tartu · Bad Ischl · Bodø · 2025  Gorizia · Chemnitz · 2026  Oulu · Trenčín

  • v
  • d
  • m
Orașe membre ale Ligii Hanseatice după cerc
  • Orașele lider ale cercurilor sunt prezentate în majuscule.
  • Orașele libere imperiale ale Sfântului Imperiu Roman sunt indicate în italice.
Cercul sorbian
Lübeck
Principalele rute de comerț ale Ligii Hanseatice

Lubeck — unul din orașele importante ale Ligii Hanseatice
Cercul saxon
Cercul baltic
Danzig
(Gdańsk)
  • Breslau (Wrocław)
  • Dorpat (Tartu)
  • Elbing (Elbląg)
  • Königsberg (Kaliningrad)
  • Cracow (Kraków)
  • Reval (Tallinn)
  • Riga (Rīga)
  • Thorn (Toruń)
Cercul westfalian

Kontore
Orașe de bilanț și
control ale Hansei
Principale
Secundare
Alte orașe3 ale
Ligii Hanseatice
  • 1 Köln și Dortmund fuseseră ambele capitale ale Cercului Westfalian la timpi diferiți.
  • 2 Antwerp a început să dețină importanță după fosta capitală Bruges a devenit inaccesibilă din cauza colmatării canalului Zwin.
  • 3 Inițial, orașele care constituiau Liga Hanseatică, erau doar orașe portuare, dar după un timp, orașe continentale (fără ieșire la mare) au aderat la Liga Hanseatică.
Control de autoritate
  1. ^ , Instituto Nacional de Estatística[*][[Instituto Nacional de Estatística (Portugal's principal government institution in charge of statistics and census data)|​]] https://www.ine.pt/xportal/xmain?xpid=INE&xpgid=ine_indicadores&indOcorrCod=0008350&selTab=tab0, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)