Lista statuilor din Târgu Mureș
Mai jos este prezentată o listă a statuilor din municipiul Târgu Mureș:
Primele statui
Monumente distruse: Fântâna cântătoare cu statuia lui Neptun/Apollo, Carolina
- Statuia lui Ignațiu de Loyola (1750), fațada Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul
- Statuia lui Francisco de Xavier (1750), fațada Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul
- Alegoriile Vechiului Testament și Noului Testament (1750), altarul Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul
- Arhanghelul Mihail și cei patru evangheliști (1763), pe amvonul Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul
- Statuia lui Ioan Nepumok (1802), Turnul franciscanilor
- Contele Sámuel Teleki a achiziționat în anul 1802 63 de busturi și compoziții figurative din mitologia antică din Viena pentru biblioteca sa publică din Târgu Mureș. La inventarul din 1947 au fost identificate 47.[1]
- Statuia lui Neptun/Apollo pe cupola Fântânii Cântătoare (cca. 1816/1820-1822, demolată în 1911, reconstrucția inagurată în 1936 pe Insula Margareta din Budapesta)
- Monumentul/Obeliscul Carolina (?, demolat)[2]
-
Statuia lui Ignațiu de Loyola -
Statuia lui Francisco de Xavier -
Alegoriile Vechiului Testament și Noului Testament -
Arhanghelul Mihail și cei patru evangheliști -
Statuia lui Ioan Nepumok -
Bustul lui Sámuel Teleki în Biblioteca Teleki-Bolyai
Reliefuri
- Trei soldați romani (perioada romană), deasupra sacristiei Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul[3]
- Grifonii cu cruce (1750), ușile laterale ale Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul
- Relieful ctitorului (1793), Biserica Bob
-
Grifonul cu cruce -
Stema episcopului Ioan Bob cu inscripția: IN CVLTVM DEI STRVXIT EXORNAVITQVE JOANNES BABB EPISCOPVS FOGARASIENSIS
Perioada dualismului
Statui distruse: Józef Bem, Lajos Kossuth
- Monumentul Secuilor Martiri (1875)
- Statuia lui Józef Bem (1880, demolată în 1919)
- Alegorii: Cusut și Țesut (1893), Muzeul Științele Naturii
- Statuia lui Lajos Kossuth (1899, demolată în 1919)
- Grupul statuar al familiei Züllich din cimitirul romano-catolic (1903)[4][5]
- Statuia lui Ferenc Rákóczi al II-lea (1907, demolată în 1919)
- Monumentul lui Sándor Petőfi (1912, relief demolat în 1919, în 1923 reinaugurat ca Monumentul Ostașului Român, distrus în cel de al doilea război mondial)
- Bustul împăratului Franz Joseph (1913, reamplasat în 2019 la locul original), realizat de Alajos Stróbl, Palatul Culturii
- Bustul împărătesei Elisabeta (1913, reamplasat în 2019 la locul original), realizat de Alajos Stróbl, Palatul Culturii
- Bustul lui Albert Apponyi (1913), Palatul Culturii
-
Monumentul Secuilor Martiri -
Alegorie (Cusutul) -
Alegorie (Țesutul) -
Grupul statuar al familiei Züllich -
Bustul împăratului Franz Joseph -
Bustul împărătesei Elisabeta
Reliefuri
- Attila cu alegorii (1893, fațada Muzeului Științele Naturii de József Róna(en)[traduceți])
- Îngerii de bronz (1913, holul Palatului Culturii)
- Încoronarea împăratului Franz Joseph (1913, reamplasat în 2009 pe locul original, la intrarea principală în Sala Mare din Palatul Culturii)[2]
- Liszt: Legenda Elisabetei a Ungariei, Cei doi Bolyai, György Aranka, Erkel: Bánk bán (1913, fațada Palatului Culturii)
- Sámuel Teleki, Farkas Bolyai, János Bolyai, Ferenc Mentovich (1913, fațada Palatului Culturii)
-
Grupul statuar „Attila” -
Îngerii de bronz -
Liszt: Legenda Elisabetei a Ungariei -
Cei doi Bolyai -
György Aranka -
Erkel: Bánk bán -
Sámuel Teleki, Farkas Bolyai, János Bolyai, Ferenc Mentovich
Perioada interbelică
- Monumentul Ostașului Român (de Ion Schmidt-Faur, 1923 - distrus în cel de al doilea război mondial)
- Lupoaica capitolină (1924, mutată în Turda)
- Statuia lui Avram Iancu (1930, mutată în 1940 la Câmpeni)
- Bustul lui Alexandru Papiu-Ilarian (1930)
- Statuia lui Sándor Kőrösi Csoma (1943, în 1962 mutată pe locul actual)
-
Alexandru Papiu-Ilarian -
Sándor Kőrösi Csoma
Perioada comunismului
În ordine: István Szentgyörgyi, Cei doi Bolyai, Ostașul necunoscut, Avram Iancu, Béla Bartók (1981), Ursul, Geneza
- Bustul lui István Szentgyörgyi (1953)
- Statuia lui Stalin (1955, demolată în 1962)
- Monumentul celor doi Bolyai (1957)
- Statuia ostașului necunoscut (1963/1964)
- Bustul lui Nicoale Bălcescu (1968), reamplasat în 2022 pe Bulevardul Cetății
- Statuia lui Mihai Eminescu (1969, mutată în Târnăveni)
- Statuia lui Avram Iancu (1979)
- Statuia lui Béla Bartók (1981)
- Statuia lui Mihai Eminescu (1989)
- Busturile lui Ludwig van Beethoven (?), George Enescu și Béla Bartók (1974)[6] în Palatul Culturii
-
Béla Bartók (1974) -
George Enescu
Compoziții nonfigurative
- Piața Teatrului: Tragedia și comedia (Mac Constantinescu), Geneza (Béla Kulcsár), Muze: Muzica, Dans, Poezia, Sărbătoarea (László Zagyva), Scoica (Gavril Ședran)
- Platoul Cornești: Ursul, Pelicanul, Ponei
- Cartierul Mureșeni: Muncitorul (1973)
- Aleea Carpați: Primăvara (1967, furată), Îndrăgostiții (?), Tinerimea (?)
- Cornișa: Femeia cu arc (1967)
Perioada postdecembristă
În ordine: Eroile revoluției din 1989, György Bernády, Emil Dandea, János Bolyai (liceu), Tamás Borsos, Károly Kós, Ferenc Rákóczi al II-lea, Gyula Vályi, Ignác Semmelweis, Pseudosphaera, Sándor Petőfi, Gábor Bethlen, Iohannes de Hunyad
- Monumentul eroilor revoluției din 1989 (1990)
- Lupoaica capitolină (1991)
- Statuia lui György Bernády (1994)
- Statuia lui Emil Dandea (1996)
- Bustul lui György Bernády (1997), sediul Fundației dr. György Bernády
- Bustul lui György Bernády (1998), Palatul Culturii
- Bustul lui Farkas Bolyai (2000), curtea Liceului Teoretic „Bolyai Farkas”
- Bustul lui János Bolyai (2000), curtea Liceului Teoretic „Bolyai Farkas”
- Bustul lui Áron Márton (2000), curtea Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul
- Statuia lui Tamás Borsos (2000)
- Statuia lui Sándor Petőfi (2000)
- Bustul lui Petru Maior (2001)
- Bustul lui Károly Kós (2001), Aquaserv
- Statuia lui Ferenc Rákóczi al II-lea (2004)
- Monumentul holocaustului (2004)
- Monumentul deținuților politici (2004)
- Monumentul eroilor de la Don (2005)
- Bustul lui Mihai Viteazul (2007)
- Statuia lui György Aranka (2008)
- Statuia lui Gyula Vályi (2012)
- Bustul lui Aurel Filimon (2014)
- Bustul lui Lajos Kossuth (2015), Universitatea Sapientia
- Bustul lui János Bolyai (2016), Universitatea Sapientia
- Bustul lui Jean Calvin (2017)
- Bustul lui Gáspár Károli (2017)
- Bustul lui Ferenc Dávid (2018), Biserica unitariană din Dâmbul Pietros
- Bustul lui Ignác Semmelweis (2019), Universitatea Sapientia
- Statuia lui Gabriel Bethlen (2020)
- Grupul statuar Școala Ardeleană (2022)
- Bustul lui Iohannes de Hunyad (2022)
Compoziții nonfigurative
Din Tabăra de Artă Bolyai organizată cu ocazia bicentenarului de la nașterea matematicianului târgumureșean János Bolyai au fost alese următoarele patru compoziții nonfigurative pentru a fi amplaste în spațiile publice din oraș:
- Monumentul Pseudosphaera (2002)
- Tronul Geometriei (2008)
- Izvorul (2008)
- Ceasul solar hiperbolic (2009)
Compoziții nonfigurative din lemn
În ordine: András Sütő, János Bolyai (cimitir)
- Monumentul eroilor revoluției din 1989 (1990), Piața Victoriei
- Stâlp funerar în amintirea Revoluției ungare din 1956, Cetatea medievală
- Stâlp funerar în amintirea companiei Teatrului Secuiesc (2016), Cimitirul Reformat[7]
- Stâlp funerar în amintirea lui András Sütő, Cimitirul Reformat
- Stâlp funerar în amintirea lui János Bolyai, Cimitirul Reformat
- Stâlpurile funerare ale ascendenților familiei Bolyai (2016), Parcul dendrologic ale Universității Sapientia[8]
Reliefuri
- Sándor Petőfi (1996), realizat de Jenő Puskás și amplasat în 1996 pe Casa Teleki cu ocazia împlinirii 150 de ani de la moartea poetului revoluționar[9]
- György Bernády: operele lui Pál Péter pe clădirea Fundației Bernády din strada Horea (1996), László Hunyadi-Levente Kiss pe clădirea din strada Revoluției, nr. 31 (1999), Sándor Kolozsvári Puskás în holul Prefecturii (2002), lui Levente Kiss în Amfiteatrul Bernády din Liceul Teoretic Bolyai Farkas (2004)[10]
- Sütő András (2006), realizat de László Hunyadi și amplasat pe fosta casă a scriitorului din strada Mărăști, nr. 36[11]
- Béla Bartók (2008), Palatul Culturii[12]
- Triptic (2015), Muzeul de Arheologie și Istorie
- Márta Ziegler (2016), Palatul Culturii[13]
- Isus cu copii (2018), reconstrucția reliefului original distrus după naționalizarea clădirii Liceului Vocațional de Artă
- Macheta cetății (2018), Cetatea medievală
- Episcopul Ferenc Dávid (2020), fațada Bisericii unitariene din Piața Bolyai[14]
- Constantin Silvestri (?), Palatul Culturii
-
Isus cu copii -
Relieful poetului Sándor Petőfi pe Casa Teleki -
András Sütő -
Triptic -
Macheta cetății -
Relieful episcopului Ferenc Dávid -
Relieful compozitorului Béla Bartók în Palatul Culturii
Note
- ^ Teleki Sámuel marosvásárhelyi könyvtáráról és gyűjteményeiről, János Orbán
- ^ a b Botond Kaáli Nagy. „Épített örökségünk évszázadai”. Accesat în .
- ^ Egyházi építészeti emlékek (Amintirile arhitecturii bisericești), dr. Csaba Flórián, Erdélyweb
- ^ Köztérkép. „Züllich-síremlék”. Accesat în .
- ^ Síremlékről loptak el egy szobrot, Erika Antal, Székelyhon (3 iunie 2020)
- ^ Ildikó Nagy Székely. „Csíky Boldizsár Palota-emlékei”. Accesat în .
- ^ Maszol.ro. [thttps://www.maszol.ro/index.php/kultura/61579-kopjafa-avatas-es-kegyeleti-seta-a-vasarhelyi-szinhaz-jubileuman „Kopjafa-avatás és kegyeleti séta a vásárhelyi színház jubileumán - a Maszol.ro portálról”]. Accesat în .
- ^ Zoltán Bakó. „Felavatták a Sapientia előtti Bolyai parkot”. Accesat în . [nefuncțională]
- ^ Imre Géza Sántha. „Petőfi Sándor-emléktábla”. Accesat în .
- ^ Fundația dr. György Bernády. „Reliefuri și statui în aminitirea primarului”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Origo. „Megrongálták Sütő András emléktábláját”. Accesat în .
- ^ Krónika. „Mindenki zeneszerzője”. Accesat în .
- ^ György Vajda. „Ziegler Márta-emlékplakettet avattak”. Accesat în .
- ^ Ervin Szucher. „Tökéletesíthető a gyönyörű irány: Dávid Ferenc-domborművet avattak Marosvásárhelyen”. Accesat în .
Legături externe
Materiale media legate de Statuile orașului Târgu Mureș la Wikimedia Commons- Imagini arhive despre statuile din Târgu Mureș în Fototeca Azopan
