Mișcarea vestelor galbene

Mișcarea vestelor galbene Revoluția vestelor galbene Protestele Gilets jaunes
Parte a protestelor împotriva lui Emmanuel Macron
O demonstrație a vestelor galbene în Belfort, estul Franței
Informații generale
Perioadă	17 noiembrie 2018 – prezent (5 ani, 5 luni, 3 săptămâni și 6 zile) Prima fază: 17 noiembrie 2018 – 14 martie 2020 1 an, 3 luni și 26 zile) A doua fază: 12 septembrie 2020 – prezent (3 ani, 8 luni și 2 zile)
Loc	Franța Alțe țări:  Australia  Belgia  Bulgaria  Burkina Faso  Republica Centrafricană  Croația  Cehia[2]  Finlanda  Germania  Grecia  Irak  Israel  Irlanda  Italia  Iordania  Letonia  Liban  Libia[3]  Țările de Jos  Nigeria[4]  Pakistan  Portugalia  Rusia  Serbia  Slovacia  Spania  Sudan  Suedia[5]  Taiwan  Tunisia  Turcia  Regatul Unit  Statele Unite
Stare	În curs de desfășurare[6][7]
Cauze	Creșterea prețurilor la petrol în 2018[8] Taxa pe carburant[9] Camere de supraveghere a traficului Măsuri de austeritate Revocarea taxei de solidaritate în 2017 Conflict de clasă[10] Opoziția față de neoliberalism[11][12]
Obiective	Creșterea salariului minim în Franța< Încheierea măsurilor de austeritate Creșterea standardelor de viață Transparență și responsabilitate guvernamentală Creșterea calității serviciilor guvernamentale în mediul rural 42 de cerințe în total Propunere constituțională pentru un referendum de inițiativă cetățenească, inclusiv inițiative constituționale, legislative, abrogative și de retragere[13]
Caracteristici	Proteste Nesupunere civică Anarhism colectivist Blocarea traficului Dezactivarea camerelor de supraveghere a traficului Alte metode Violență Pagube materiale Vandalism Baricade Revoltă Jefuire
Concesii	Anularea taxei pe combustibil și a moratoriului de șase luni asupra modificărilor prețului motorinei și benzinei Anunț că prețul tarifelor albastre Électricité de France nu va crește înainte de martie 2019 Eliminarea impozitului pe orele suplimentare și sporurile de sfârșit de an Scăderea taxelor pe combustibil și rovinietă Creșterea salarială a angajaților cu 100 de euro|parte1=Gilets jaunes
Părți implicate
Gilets jaunes Guvern Poliția Națională CRS Jandarmeria Națională Jandarmeria Mobilă Gărzile Rurale Armata Franceză[14] Protestatari pro-guvernamentali[15]
Figuri politice
Jacline Mouraud Étienne Chouard[16] Priscillia Ludosky Maxime Nicolle[17] Éric Drouet Jérôme Rodrigues[18][19] Christophe Chalençon[20] François Boulo[21]	Emmanuel Macron Președintele Republicii Franceze Édouard Philippe Prim-ministrul Franței (2017–2020) Christophe Castaner Ministrul de Interne (2018–2020) Jean Castex Prim-ministrul Franței (2020–2022) Gérald Darmanin Ministrul de Interne (2020–)
Număr
287,710 de protestatari (apogeul, potrivit Ministerului de Interne) 8,000 de polițiști (15 decembrie 2018: Paris)
Victime
Morți	11 persoane, dintre care 3 veste galbene, au murit în accidente de circulație cauzate de blocajele rutiere ale vestelor galbene în Belgia și Franța, 2 veste galbene, ambele în vârstă de peste 50 de ani, au murit în timpul demonstrațiilor din cauza unor probleme cardiace care nu au legătură cu protestele, o femeie a murit din cauza unei șoc chirurgical la spital după ce a fost lovit de o grenadă lacrimogenă în marginea unei demonstrații[23]
Răniți	4439 (polițiști și civili)[22]
Modifică date / text

Mișcarea vestelor galbene sau mișcarea jachetelor galbene ( Mouvement des gilets jaunes [muvmɑ̃ de ʒilɛ ʒon]) este o mișcare politică populistă, ^[24][25][26] pentru justiție economică ^[27][28]
După ce o petiție online postată în luna mai a atras aproape un milion de semnături, demonstrațiile de masă au început pe 17 noiembrie. Protestatarii au solicitat reducerea impozitelor pe combustibili, reintroducerea impozitului de solidaritate asupra averii, creșterea salariului minim, punerea în aplicare a referendumurilor privind inițiativa cetățenilor și demisia lui Emmanuel Macron, în calitate de președinte al Franței, și cea a guvernului său.
Mișcarea cuprinde un larg spectru politic. Potrivit unui sondaj, puțini dintre cei care protestează au votat pentru Macron în alegerile prezidențiale franceze din 2017 și mulți dintre aceștia nu au votat sau au votat candidații de extremă dreaptă sau de extremă stângă.

Creșterea prețurilor la combustibili este cea care a declanșat demonstrațiile, iar vestele galbene de înaltă vizibilitate, pe care legea franceză le-a cerut tuturor șoferilor să le aibă în vehicule și să poarte în timpul urgențelor, au fost alese ca "un fir unificator și apel la arme". Protestele au implicat demonstrații și blocarea drumurilor și a depozitelor de combustibil. Unele proteste s-au dezvoltat în revolte majore.

Deoarece vestele galbene sau Gilets jaunes au câștigat o atenție internațională, protestatarii din multe locuri ale lumii - unii cu nemulțumiri similare și alții cu revendicări diferite - au folosit simbolul vestei galbene.

Referințe