Roger Taney
| Roger B. Taney | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Maryland, SUA |
| Decedat | (87 de ani)[1][2][3][4] Washington, D.C., District of Columbia, SUA |
| Înmormântat | St. John's Cemetery[*][[St. John's Cemetery (Catholic cemetery in Frederick, Maryland)|]][5] |
| Părinți | Michael Taney V[*][[Michael Taney V (1750 - 1820)|]][6] Monica Brooke[*][[Monica Brooke (1752 - 1814)|]][6] |
| Căsătorit cu | Anne Arnold Phebe Charlton Key Taney[*][[Anne Arnold Phebe Charlton Key Taney ((1783–1855))|]] |
| Copii | Anne Arnold Taney Campbell[*][[Anne Arnold Taney Campbell |]] |
| Cetățenie |  Statele Unite ale Americii |
| Religie | Biserica Catolică |
| Ocupație | judecător avocat politician |
| Limbi vorbite | limba engleză |
| board member în Institutul Smithsonian | |
| În funcție – | |
| Al 5-lea judecător-președinte al Curții Supreme a SUA | |
| În funcție – | |
| Precedat de | John Marshall |
| Succedat de | Salmon P. Chase |
| Al 12-lea secretar al Trezoreriei în Statele Unite | |
| În funcție – | |
| Precedat de | William J. Duane[*][[William J. Duane (American politician, Jackson administration cabinet member (1780-1865))|]] |
| Succedat de | Levi Woodbury[*][[Levi Woodbury (US Supreme Court justice from 1845 to 1851)|]] |
| Al 11-lea procuror general al Statelor Unite | |
| În funcție – | |
| Precedat de | John M. Berrien[*][[John M. Berrien (politician american)|]] |
| Succedat de | Benjamin Franklin Butler[*][[Benjamin Franklin Butler (United States Attorney General (1795-1858))|]] |
| Membru al Camerei Delegaților din Maryland[*] | |
| Senator al statului Maryland[*] | |
| Partid politic | D Partidul Federalist |
| Alma mater | Dickinson College[*][[Dickinson College (college in Pennsylvania)|]] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Roger Brooke Taney (/ˈtɔːni/; n. , Maryland, SUA – d. , Washington, D.C., District of Columbia, SUA) a fost un jurist și om politic american care a fost al cincilea președinte al Curții Supreme a Statelor Unite(d), deținând această funcție din 1836 până la moartea sa în 1864. Simpatizant al Sudului și promotor al sclaviei, Taney a rămas în istorie drept autor al opiniei majoritare în infamul caz Dred Scott v. Sandford (1857), prin care Curtea a decis că afro-americanii nu pot fi considerați cetățeni americani(d) și că Congresul nu are dreptul să interzică sclavia în teritoriile SUA. Înainte de a se alătura Curții Supreme a SUA, Taney a fost procuror general al SUA și secretar al Trezoreriei SUA(d) sub președintele Andrew Jackson. A fost primul catolic(d) care a servit la Curtea Supremă.[7]
Biografie
Taney s-a născut într-o familie înstărită, deținătoare de sclavi, din comitatul Calvert, Maryland. A câștigat alegerile pentru Camera Delegaților din Maryland(d) ca membru al Partidului Federalist, dar mai târziu s-a despărțit de partid din cauza Războiului din 1812. După ce a trecut la Partidul Democrat-Republican, Taney a fost ales în Senatul Marylandului(d) în 1816. El s-a remarcat ca unul dintre cei mai proeminenți avocați din stat și a fost numit procuror general al Marylandului în 1827. Taney a susținut campaniile prezidențiale ale lui Andrew Jackson în 1824 și 1828 și a devenit membru al Partidului Democrat al lui Jackson. După o remaniere a cabinetului în 1831, președintele Jackson l-a numit pe Taney procuror general federal. Taney a devenit unul dintre cei mai importanți membri ai cabinetului lui Jackson și a jucat un rol major în Războiul Băncilor(d). Începând din 1833, Taney a servit ca secretar al Trezoreriei în cadrul unei numiri în vacanță congresională, dar nominalizarea sa în această funcție a fost respinsă de Senatul Statelor Unite când s-a întrunit.
În 1835, după ce democrații au preluat controlul Senatului, Jackson l-a numit pe Taney ca succesor al răposatului John Marshall la Curtea Supremă în funcția de președinte al Curții. Taney a prezidat o tranziție jurisprudențială care a favorizat drepturile statelor, dar Curtea Taney(d) nu a respins autoritatea federală atât de mult cât se temeau mulți dintre criticii lui Taney. La începutul anilor 1850, el era respectat pe scară largă, iar unii oficiali aleși priveau spre Curtea Supremă pentru a soluționa dezbaterea națională pe marginea sclaviei. Chiar dacă și-a eliberat propriii sclavi și a dat pensii celor care erau prea bătrâni pentru a lucra, Taney era revoltat de atacurile asupra sclaviei venite dinspre Nord și a încercat să se folosească de decizia în cazul Dred Scott pentru a pune capăt definitiv dezbaterii pe marginea sclaviei. Hotărârea sa cuprinzătoare a înfuriat însă profund mare parte din opinia publică a Nordului și a întărit Partidul Republican anti-sclavie; candidatul acesteia, Abraham Lincoln, a câștigat alegerile prezidențiale din 1860.
După alegerea lui Lincoln, Taney a simpatizat cu statele din Sud, care s-au separat, și l-a blamat pe Lincoln pentru război, dar nu și-a dat demisia de la Curtea Supremă. El a fost în dezacord dezacord puternic cu felul larg în care președintele Lincoln a interpretat puterea executivă în Războiul Civil American. În Ex parte Merryman, Taney a susținut că președintele nu are dreptul să suspende înscrisul de habeas corpus. Lincoln a ripostat la această decizie invocând neconsimțământul(d); prin acel act, Taney însă viza în primul rând protejarea lui Merryman, un sabotor pro-confederat din Maryland — din cauza complicațiilor legale create de Taney, Merryman nu a fost niciodată judecat pentru faptele sale, nici măcar după moartea lui Taney. Mai târziu, Taney a încercat să-l rețină pe George Cadwalader(d), unul dintre generalii lui Lincoln, pentru sfidarea Curții(d), dar administrația Lincoln a invocat din nou neconsimțământul ca răspuns. În 1863, Lincoln a decis să treacă peste hotărârile lui Taney privind sclavia și a pronunțat Proclamația de Emancipare. Taney a cedat în cele din urmă, spunând: „Am exercitat toată puterea pe care mi-o conferă Constituția și legile, dar acestei puteri i s-a opus o forță prea puternică ca să o pot birui”. Taney a murit în 1864, iar Lincoln l-a numit pe Salmon P. Chase ca succesor al său. La momentul morții lui Taney, în 1864, el era detestat pe scară largă în nord, iar Lincoln a refuzat să facă vreo declarație publică la moartea lui. Taney continuă să aibă o reputație istorică controversată, iar hotărârea sa în cazul Dred Scott este universal considerată a fi cea mai proastă decizie adoptată vreodată de Curtea Supremă.[8][9][10]
Note
- ^ a b c d Roger B. Taney, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b c d Roger B. Taney, SNAC, accesat în
- ^ a b c d Roger Brooke Taney, Find a Grave, accesat în
- ^ a b c d Roger Brooke Taney, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ Find a Grave
- ^ a b Genealogics
- ^ Bunson, Matthew (). „Catholics and the Supreme Court”. National Catholic Register. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Hall, Kermit (). Oxford Companion to the Supreme Court of the United States. Oxford University Press. p. 889. ISBN 9780195176612.
American legal and constitutional scholars consider the Dred Scott decision to be the worst ever rendered by the Supreme Court. Historians have abundantly documented its role in crystallizing attitudes that led to war. Taney's opinion stands as a model of censurable judicial craft and failed judicial statesmanship.
- ^ Urofsky, Melvin (). „Dred Scott decision | Definition, History, Summary, Significance, & Facts | Britannica”. Encyclopædia Britannica (în engleză). Accesat în .
Among constitutional scholars, Scott v. Sandford is widely considered the worst decision ever rendered by the Supreme Court. It has been cited in particular as the most egregious example in the court’s history of wrongly imposing a judicial solution on a political problem. A later chief justice, Charles Evans Hughes, famously characterized the decision as the court’s great “self-inflicted wound.”
- ^ Staff (). „13 Worst Supreme Court Decisions of All Time”. FindLaw(d). Accesat în .
Bibliografie
- Abraham, Henry J. (). Justices and Presidents: A Political History of Appointments to the Supreme Court
(în engleză) (ed. 3rd). New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-506557-3. - Allen, Austin (). Origins of the Dred Scott Case: Jacksonian Jurisprudence and the Supreme Court, 1837–1857 (în engleză). University of Georgia Press. ISBN 9780820336640.
- Cole, Donald B. (). The Presidency of Andrew Jackson (în engleză). University Press of Kansas. ISBN 0-7006-0600-9.
- Cushman, Clare (). The Supreme Court Justices: Illustrated Biographies, 1789–1995 (în engleză) (ed. 2nd). (Supreme Court Historical Society, Congressional Quarterly(d) Books). ISBN 1-56802-126-7.
- Finkelman, Paul (). Supreme Injustice: Slavery in the Nation's Highest Court (în engleză). Harvard University Press. ISBN 9780674051218.
- Flanders, Henry (). The Lives and Times of the Chief Justices of the United States Supreme Court (în engleză). Philadelphia: J. B. Lippincott & Co.(d).
- Frank, John P. (). Friedman, Leon; Israel, Fred L., ed. The Justices of the United States Supreme Court: Their Lives and Major Opinions (în engleză). Chelsea House Publishers. ISBN 0-7910-1377-4.
- Hall, Kermit L., ed. (). The Oxford Companion to the Supreme Court of the United States (în engleză). New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-505835-6.
- Howe, Daniel Walker (). What Hath God Wrought: The Transformation of America, 1815–1848 (în engleză). Oxford University Press. ISBN 978-0-19-507894-7.
- Huebner, Timothy S. (). The Taney Court, Justice Rulings and Legacy (în engleză). Santa Barbara, CA: ABC-Clio. ISBN 1-57607-368-8.
- ——— (). „Roger Taney and the Slavery Issue: Looking Beyond – and Before – Dred Scott”. Journal of American History(d) (în engleză). 97 (1): 39–62. doi:10.2307/jahist/97.1.17. JSTOR 40662816.
- Kahan, Paul (). The Bank War: Andrew Jackson, Nicholas Biddle, and the Fight for American Finance (în engleză). Yardley, PA(d): Westholme Publishing. pp. 83–130. ISBN 978-1594162343.
- Lewis, Walker (). Without Fear or Favor: A Biography of Chief Justice Roger Brooke Taney (în engleză). Houghton Mifflin. ASIN B0006D6Y2E.
- McPherson, James M. (). Battle Cry of Freedom: The Civil War Era (în engleză) (ed. Illustrated). Oxford University Press. ISBN 9780199743902.
- Remini, Robert V. (). Andrew Jackson and the Bank War (în engleză). New York: W. W. Norton & Company(d). pp. 111–172. ISBN 978-0393097573.
- Schwartz, Bernard (). „Supreme Court Superstars: The Ten Greatest Justices”. Tulsa Law Review (în engleză). 31 (1): 93–159. Arhivat din original la . Accesat în .
- Simon, James F. (). Lincoln and Chief Justice Taney: Slavery, Secession, and the President's War Powers (în engleză). Simon & Schuster. ISBN 978-0-7432-5032-0.
- Swisher, Carl B. (). Roger B. Taney (în engleză). Macmillan. OCLC 71254704.
- Urofsky, Melvin I. (). The Supreme Court Justices: A Biographical Dictionary. New York: Garland Publishing(d). p. 590. ISBN 0-8153-1176-1.
- VanBurkleo, Sandra F.; Speck, Bonnie (). Taney, Roger Brooke. American National Biography (în engleză). doi:10.1093/anb/9780198606697.article.1100834. ISBN 978-0-19-860669-7. Arhivat din original la . Accesat în .
| |||||||
