Sâncrăieni, Harghita

Sâncrăieni
Csíkszentkirály
—  sat și reședință de comună  —

Stemă
Stemă
Sâncrăieni se află în România
Sâncrăieni
Sâncrăieni
Sâncrăieni (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°18′59″N 25°50′15″E ({{PAGENAME}}) / 46.31639°N 25.83750°E

Țară România
Județ Harghita
Comună Sâncrăieni

SIRUTA85699
Atestare documentară1332

Altitudine[2]658 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total2.476 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal537265
Prefix telefonic+40 x66[1]

Prezență online

Sâncrăieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Sâncrăieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Sâncrăieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sâncrăieni, mai demult Ciuc-Sâncraiu, (în maghiară Csíkszentkirály, colocvial Szentkirály) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România.

Până în 2004 din comună au făcut parte și satele Leliceni și Sântimbru.

Așezare

Localitatea Sâncrăieni este situată în partea centrală a județului Harghita, pe malul Oltului, în Depresiunea Ciucului, la poalele vestice ale Munților Harghitei și cele estice ale Munților Ciucului, pe DN12, Ciucani - Sâncrăieni - Miercurea Ciuc.

Scurt istoric

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc dovezi materiale ale existenței omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel în punctele "Sustora" și "Dealul Borvizului" s-au descoperit așezări aparținând culturii Cucuteni și Ariușd, ce conțineau fragmente ceramice Hallstatt-iene și dacice din epoca La téne. Pe partea dreaptă a șoselei, în locul numit "Coasta Stejarului" s-a descoperit o așezare de tip Jigodin și Gorodsk-Usatovo.

La marginea sudică a satului, pe terasa malului drept al Oltului, la "Fabrica de Cărămidă", s-a descoperit o așezare cu mai multe nivele de locuire cu materiale (oale, cești, alveole, ornamente cu butoni, fragmente de vase mdelate cu mâna și la roată, fusoiale, fragmente de fructiere) Hallstatt-iene și dacice din sec. II î.d.Hr.-I d.Hr, ultimul nivel de locuire datează din secolul al XI-lea.

Prima atestare documentară apare în anul 1332 sub numele de Sanctus Rex, apoi în 1566 ca Zent Kyraly, în 1614 ca Szentkirály ca apoi în anul 1760 denumirea să fie Csik Szent Királly (Ciuc Séncraiu).[3]

Între anii 1762 - 1852, satul Sâncrăieni a făcut parte din Compania a VI-a a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie.

Începând cu anul 1876, satul aparține Comitatului Ciuc, din Regatul Ungariei, apartenență ce se încheie în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi.

În perioada interbelică localitatea aparține județului Ciuc, iar din anul 1968, odată cu desființarea Regiunii Autonome Maghiare, județului Harghita.

Economie

Economia localității este bazată pe activități în domeniul exploatării și prelucrării primare a lemnului, industriei de îmbuteliere a apelor minerale, comerțului, agroturismului cât și în domeniul agriculturii și creșterii animalelor.

Atracții turistice

Biserica romano-catolică, secolul al XV-lea

Personalități locale

  • Mózes Lestyén (1720-1774) - scriitor
  • Mártonfi Jószef (1746-1815) - scriitor, episcop
  • Kristó András (1930 - 1994), geolog;
  • Jukundián Simon (1813-1894) - compozitor, călugăr franciscan
  • Vitos Mózes (1847-1902) - istoric, pastor
  • Vilmos Albert (1886-1971) - sculptor, profesor

Localități înfrățite

Bibliografie

  • Z. Makfalvi, L. Vifkori. Județul Harghita, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1979
  • V. Cavruc. Repertoriul Arheologic al județului Harghita, ISBN 973-99270-2-5
  • I. Pisita, D. Bugă. Județul Harghita, Ed. Academiei RSR, București 1976

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom: 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ Monitorul localităților din Ardeal[nefuncțională], Vistai András János

Legături externe

  • Biserica Romano-Catolică „Sf.Ștefan” din Sâncrăieni Arhivat în , la Wayback Machine.


v  d  m
Localități care au aparținut din 1762 până în 1851 de Primul Regiment Secuiesc de Infanterie
Compania I-a
Újfalu (Cașinu Nou) • Jakabfalva (Iacobeni) • Imperfalva (Imper) • Al-Tiz (Plăieșii de Jos) • Fel-Tiz (Plăieșii de Sus)
Dispunerea companiilor în judeţul Harghita
Dispunerea companiilor în judeţul Harghita
Compania a II-a
Tsekefalva (Ciucani) • Lázárfalva (Lăzărești) • Tusnád (Tușnad) • Tusnád-Újfalu (Tușnadu Nou) • Kozmás (Cozmeni)
Compania a III-a
Tsátószeg (Cetățuia) • Tsik-Szent-Király (Sâncrăieni) • Tsik-Szent-Simon (Sânsimion) • Tsik-Szent-Imre (Sântimbru)
Compania a IV-a
Ménaság (Armășeni) • Bánfalva (Bancu) • Tsik-Szent-György (Ciucsângeorgiu) • Tsik-Szent-Márton (Sânmartin)
Compania a V-a
Várdótfalva (Șumuleu Ciuc) • Tsik-Szent-Lélek (Leliceni) • Taplitza (Toplița Ciuc, în Miercurea Ciuc) • Mindszent (Misentea) • Tsobotfalva (Cioboteni, în Miercurea Ciuc) • Tsomortány (Șoimeni)
Compania a VI-a
Borzsova (Bârzava) • Delne (Delnița) • Szépviz (Frumoasa) • Göröttsfalva (Gârciu) • Tsik-Szent-Mihály (Mihăileni) • Tsik-Szent-Miklós (Nicolești) • Pálfalva (Păuleni-Ciuc)• Vatsártsi (Văcărești)
Compania a VII-a
Tsitsó (Ciceu) • Dánfalva (Dănești) • Rákos (Racu) • Madaras (Mădăraș) • Mádéfalva (Siculeni)
Compania a VIII-a
Tsik-Szent-Domokos (Sândominic) • Tsik-Szent-Tamás (Tomești)
Compania a IX-a
Kilyénfalva (Chileni) • Tsomafalva(Ciumani) • Újfalu (Suseni)
Compania a X-a
Karczfalva (Cârța) • Szent-Miklós (Gheorgheni) • Tekerőpatak (Valea Strâmbă)
Compania a XI-a
Al-Falu (Joseni) • Szárhegye (Lăzarea)
Compania a XII-a
Ditró (Ditrău) • Remete (Remetea)
Reședințele de companie sunt trecute cu litere italice.
Denumirile maghiare sunt din preajma anului 1800, majoritatea diferite față de cele din 1918, folosindu-se grafia veche (ts în loc de cs, cz în loc de c).
Date preluate din Buletinul cercului de studii al istoriei poștale din Ardeal, Banat și Bucovina, anul X, nr. 3
v  d  m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul secuiesc al Ciucului”.
ArmășeniArmășenii NoiBancuBârzavaCârțaCetățuiaCiceuCioboteniCiucsângeorgiuCiucaniCotormaniCozmeniDăneștiDelnițaFitodFrumoasaGârciuHosasăuIneuJigodinLăzăreștiLeliceniLunca de SusMadefalăuMădărașMiercurea CiucMihăileniMisenteaNădejdea • Nicolești • Păuleni-CiucPotiondRacu • Sâncrăieni • SândominicSânmartin • Sântimbru • SânsimionȘoimeniTomeștiTușnadValea ReceVardotfalăuVăcăreștiVrabia
Scaunul filial al Cașinului
Scaunul filial Gheorgheni
BilborCălnaciChileniCiumani • Ciutac Sat • DitrăuDuda • Făgețel • FilpeaGheorgheniGhiduțIvaneșJolotcaJoseniLăzareaLibanMartoncaRăchitișRemeteaSubcetateSeneteaSineuSuseniȚenghelerValea StrâmbăVoșlăbeni
Informații preluate din Hărțile Iosefine ale Transilvaniei.
v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Harghita
Reședința
Miercurea Ciuc (38.966 loc.)
Stema judeţului Harghita
Municipii

Gheorgheni (18.377 loc.) · Odorheiu Secuiesc (34.257 loc.) · Toplița (13.929 loc.)

Orașe

Băile Tușnad (1.611 loc.) · Bălan (6.115 loc.) · Borsec (2.585 loc.) · Cristuru Secuiesc (9.650 loc.) · Vlăhița (6.898 loc.)

Comune
Sate
Sate din județul Harghita