Samur

Samur
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Mustelidae
Subfamilie: Mustelinae
Gen: Martes
Specie: M. zibellina
Nume binomial
Martes zibellina
(Linnaeus, 1758)
Arealul de răspândire al samurului

     Existent      Dispărut

Modifică text Consultați documentația formatului
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Samur
Wikispecies
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Samur

Samurul (Martes zibellina), cunoscut și sub numele de zibelină, savor sau sobol,[1] este o specie ce aparține genului Martes care trăiește în pădurile din Rusia, de la Munții Ural și până în Siberia, estul Kazakhstanului, nordul Mongoliei, China, peninsula Coreea și insula Hokkaidō din Japonia.

Samurul are blana neagră-brună, cu o pată vagă cafenie, mai deschisă la culoare, pe gât, iar capul este lat, cu urechi rotunjite. Prin comparație cu alte specii de mustelide, samurul are picioarele mai lungi, coada mai stufoasă și ghearele ascuțite parțial retractile. Rapid și agil la sol, samurul se cațără cu abilitate. Are alimentația tipică jderilor, constând din animale mici și fructe, și preia o vizuină veche, pe care o transformă în cuib, dar are și diverse vizuini temporare. De regulă, dimensiunile variază de la 32 la 46 cm lungime a corpului, 14-18 cm lungimea cozii și au o greutate de 0,9 – 2 kg.[2]

Samurul, cunoscut și ca zibelina de Barguzin, este considerat de ruși „Țarul animalelor cu blană”. Cu cât este mai închisă culoarea blănii, cu atât ea e mai prețioasă. Zibelina de Barguzin este cea mai valoroasă dintre speciile siberiene. Are o lungime de până la 56 cm și o coadă de aproximativ 20 cm. Populează pădurile de cedru și cursurile superioare ale râurilor montane.[3] Până la începutul secolului al XX-lea, samurul de Barguzin a fost vânat fără milă pentru blana lui lucioasă. În efortul de a salva de la dispariție acest animal, în 1916 pe malurile lacului Baikal a fost înființată Rezervația Naturală Barguzin. În prezent, trei rezervații naturale se învecinează cu lacul.[4]

Simbolistică

Imaginea samurului a apărut pe pecetea orașului Verhoturie, înființat în anul 1598. Efigia reflecta spiritul epocii în care începea explorarea bogățiilor naturale din Urali.[5]

Blana de samur

Alexandru Moruzi poartă pe cap un gugiuman de samur, cu fundul alb

În trecut, blana de samur indica statutul social al celor care o purtau. Un exemplu este „gugiumanul”, o căciulă de samur cu fundul alb, purtată numai de domnitor și beizadele, în timp ce boierii purtau „gugiumane” de samur cu fundul roșu.[6]

Cronicarul Paul de Alep nota că patriarhul Antiohiei i-a trimis lui Vasile Lupu un dar ce consta într-o mantie de postav negru, căptușită cu picioare de samur, și un caftan de saten.[7]

Paul de Alep, care împreună cu patriarhul Antiohiei Macarie al III-lea a ajuns la București în 1658, descrie ceremonia de încoronare petrecută la curtea domnitorului Mihnea al III-lea Radu (1658-1659): ... „După aceea l-a înveșmântat cu mantia de domn, care era o hlamidă de brocard, superb împodobită cu blană de samur. Și, în locul cușmei de samur, folosită de domnii de dinainte, i-a pus pe cap o coroană de la Istanbul”...[8]

Samurul în literatură

În timpul periplului său prin Orient (1675-1678), Nicolae Milescu Spătaru a ținut un jurnal, în care, printre alele, denaturând chiar puțin mitologia greacă, a notat următoarele: [9]

Samurul este o vietate foarte frumoasă și puioasă și nicăieri în lume nu se înmulțește ca în ținuturile de miazănoapte ale Siberiei, iar în Siberia cei mai buni trăiesc în jurul mării și unde sunt locurile friguroase. Acolo unde sunt locurile mai calde și de câmpie, samurii sunt mai urâți. Ei fac deodată câte cinci, șase pui frumoși. Frumusețea lor se desăvârșește odată cu venirea zăpezii și se șterge apoi odată cu topirea ei. Samurul este animalul pe care și grecii, și cei din antichitate, și latinii îl numeau „lână de aur“, și pentru blana aceea au plecat argonauții greci pe Marea Neagră și apoi — pe râuri în sus, unde au căutat-o și despre care scriu istoricii. Samurii sunt atâta de puioși, încât se aseamănă cu un izvor nesecat. Am scris acum despre samuri, pentru că cei mai frumoși se înmulțesc aici, pe Lena.

Note

  1. ^ „samur - definiție și paradigmă”. DEX online. Accesat în . 
  2. ^ Enciclopedie animale: Zibelina (samurul)
  3. ^ Biodiversitatea lacului Baikal și a regiunii limitrofe
  4. ^ Baikal — cel mai adânc lac din lume
  5. ^ Sverdlovsk, fereastra spre Siberia
  6. ^ https://jurnalul.antena3.ro/cultura/carte/lecturi-la-tava-moda-si-societatea-urbana-2336.html Adrian Silvan-Ionescu, Modă și societate urbană în România epocii moderne, editura Paideia, 2006]
  7. ^ Cum se îmbrăcau românii în secolul al XVII-lea?
  8. ^ Ungerea domnitorilor români
  9. ^ Nicolae Milescu Spătaru, Jurnal din China, 280 pagini, editura Litera, 2016
 Acest articol referitor la subiecte din zoologie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.
  • v
  • d
  • m
Speciile extante din ordinul Carnivora
Subordinul Feliformia
Nandiniidae
Nandinia
  • Civetă de palmieri (N. binotata)
Herpestidae
(Manguste)
Atilax
  • A. paludinosus
Bdeogale
  • Mangustă cu coada stufoasă (B. crassicauda)
  • Mangustă a lui Jackson (B. jacksoni)
  • Mangustă cu picioare negre (B. nigripes)
Crossarchus
  • C. alexandri
  • C. ansorgei
  • C. obscurus
  • C. platycephalus
Cynictis
  • Mangustă galbenă (C. penicillata)
Dologale
  • Mangustă tropicală (D. dybowskii)
Helogale
  • H. hirtula
  • Mangustă pitică sudică (H. parvula)
Herpestes
  • H. flavescens
  • Mangustă egipteană (H. ichneumon)
  • H. ochracea
  • H. pulverulenta
  • H. sanguinea
Ichneumia
  • Mangustă cu coadă albă (I. albicauda)
Liberiictus
  • Kușiman liberian (L. kuhni)
Mungos
  • M. gambianus
  • Mangustă zebrată (M. mungo)
Paracynictis
  • P. selousi
Rhynchogale
  • Kafundi (R. melleri)
Suricata
  • Suricată (S. suricatta)
Urva
  • U. auropunctata
  • U. brachyura
  • Mangustă Mungo (U. edwardsi)
  • U. fusca
  • U. javanica
  • U. semitorquata
  • U. smithii
  • Mangustă a crabilor (U. urva)
  • Mangustă cu gât dungat (U. vitticolla)
Xenogale
  • X. naso
Hyaenidae
(Hiene)
Crocuta
  • Hienă pătată (C. crocuta)
Hyaena
  • Hienă vărgată (H. hyaena)
Parahyaena
  • Hienă brună (P. brunnea)
Proteles
  • Lup de pământ (P. cristata)
Felidae
Familie largă listată mai jos
Viverridae
Familie largă listată mai jos
Eupleridae
Familie mică listată mai jos
Familia Felidae
Felinae
Acinonyx
  • Ghepard (A. jubatus)
Caracal
  • Pisică aurie africană (C. aurata)
  • Caracal (C. caracal)
Catopuma
  • Pisică borneană (C. badia)
  • Pisică a lui Temminck (C. temminckii)
Felis
  • F. bieti
  • Pisică domestică (F. catus)
  • Pisică de junglă (F. chaus)
  • Pisică sălbatică africană (F. lybica)
  • Pisică de deșert (F. margarita)
  • Pisică cu picioare negre (F. nigripes)
  • Pisică sălbatică europeană (F. silvestris)
Herpailurus
  • Jaguarundi (H. yagouaroundi)
Leopardus
  • Pisică de pampas (L. colocola)
  • Pisică a lui Geoffroy (L. geoffroyi)
  • Pisică chiliană (L. guigna)
  • L. guttulus
  • Pisică andină (L. jacobita)
  • Ocelot (L. pardalis)
  • Pisică pitică (L. tigrinus)
  • Margay (L. wiedii)
Leptailurus
  • Serval (L. serval)
Lynx
  • Râs canadian (L. canadensis)
  • Râs eurasiatic (L. lynx)
  • Râs iberic (L. pardinus)
  • Râs roșu (L. rufus)
Otocolobus
  • Manul (O. manul)
Pardofelis
  • Pisică marmorată (P. marmorata)
Prionailurus
  • Pisică leopard (P. bengalensis)
  • P. javanensis
  • Pisică cu capul turtit (P. planiceps)
  • Pisică pătată (P. rubiginosus)
  • Pisică pescar (P. viverrinus)
Puma
  • Pumă (P. concolor)
Pantherinae
Panthera
  • Leu (P. leo)
  • Jaguar (P. onca)
  • Leopard (P. pardus)
  • Tigru (P. tigris)
  • Leopard al zăpezilor (P. uncia)
Neofelis
  • N. diardi
  • Leopard de copac (N. nebulosa)
Prionodontidae
Prionodon
  • P. linsang
  • P. pardicolor
Familia Viverridae
Paradoxurinae
Arctictis
  • Binturong (A. binturong)
Arctogalidia
  • Civetă dungată de palmieri (A. trivirgata)
Macrogalidia
  • Civetă de Celebes (M. musschenbroekii)
Paguma
  • Civetă himalaiană (P. larvata)
Paradoxurus
  • Musong pătat (P. hermaphroditus)
  • P. jerdoni
  • P. zeylonensis
Hemigalinae
Chrotogale
  • Civetă a lui Owston (C. owstoni)
Cynogale
  • Civetă vidră (C. bennettii)
Diplogale
  • Mangustă borneană (D. hosei)
Hemigalus
  • Civetă dungată (H. derbyanus)
Viverrinae
Civettictis
  • Civetă africană (C. civetta)
Viverra
  • V. civettina
  • V. megaspila
  • V. tangalunga
  • Zibetă (V. zibetha)
Viverricula
  • Civetă mică indiană (V. indica)
Genettinae
Genetta
(Genete)
  • G. abyssinica
  • G. angolensis
  • G. bourloni
  • G. cristata
  • Genetă comună (G. genetta)
  • G. johnstoni
  • G. letabae
  • Genetă ruginie (G. maculata)
  • G. pardina
  • G. piscivora
  • G. poensis
  • G. servalina
  • Genetă Haussa (G. thierryi)
  • Genetă de Cap (G. tigrina)
  • G. victoriae
  • Genetă cu pete mici (G. felina)
Poiana
  • P. richardsonii
  • P. leightoni
Familia Eupleridae
Euplerinae
Cryptoprocta
  • Pisică fossa (C. ferox)
Eupleres
  • Falanuc mic (E. goudotii)
  • E. major
Fossa
  • Civetă malgașă (F. fossana)
Galidiinae
Galidia
  • Mangustă madagascariană (G. elegans)
Galidictis
  • G. fasciata
  • G. grandidieri
Mungotictis
  • Mangustă cu dungi înguste (M. decemlineata)
Salanoia
  • Mangustă cu coadă cafenie (S. concolor)
  • S. durrelli
Subordinul Caniformia (cont. mai jos)
Ursidae
(Urși)
Ailuropoda
  • Panda mare (A. melanoleuca)
Helarctos
  • Urs malaez (H. malayanus)
Melursus
  • Urs buzat (M. ursinus)
Tremarctos
  • Urs cu ochelari (T. ornatus)
Ursus
  • Urs negru american (U. americanus)
  • Urs brun (U. arctos)
  • Urs polar (U. maritimus)
  • Urs negru asiatic (U. thibetanus)
Mephitidae
(Sconcși)
Conepatus
(Sconcși cu
rât de porc)
  • Surillo (C. chinga)
  • Sconcs de Patagonia (C. humboldtii)
  • C. leuconotus
  • C. semistriatus
Mephitis
  • Sconcs cu coadă lungă (M. macroura)
  • Sconcs dungat (M. mephitis)
Mydaus
  • Bursuc malaez (M. javanensis)
  • Bursuc palawanez (M. marchei)
Spilogale
(Sconcși pătați)
  • S. angustifrons
  • S. gracilis
  • S. putorius
  • Sconcs pitic pătat (S. pygmaea)
Procyonidae
(Ratoni, coati, olingo)
Bassaricyon
(Olingo)
  • B. alleni
  • Olingo cu coadă stufoasă (B. gabbii)
  • B. medius
  • B. neblina
Bassariscus
  • Pisică cu coadă inelată (B. astutus)
  • Pisică mexicană cu coadă inelată (B. sumichrasti)
Nasua
(inclusiv coati)
  • Coati cu nas alb (N. narica)
  • Coati cu coada inelată (N. nasua)
Nasuella
(inclusiv coati)
  • N. meridensis
  • N. olivacea
Potos
  • Kinkaju (P. flavus)
Procyon
  • Urs spălător mâncător de raci (P. cancrivorus)
  • Raton din America de Nord (P. lotor)
  • P. pygmaeus
Ailuridae
Ailurus
  • Panda roșu (A. fulgens)
Subordinul Caniformia (cont. mai sus)
Otariidae
(Foci cu urechi)
(include focile cu blană
și leii de mare)

(inclusiv pinipede)
Arctocephalus
  • Otarie sud-americană (A. australis)
  • Otarie neozeelandeză (A. forsteri)
  • Otarie de Galapagos (A. galapagoensis)
  • Otarie antarctică (A. gazella)
  • Otarie de Juan Fernandez (A. philippii)
  • Otarie sud-africană (A. pusillus)
  • Otarie de Guadalupa (A. townsendi)
  • Otarie subantarctică (A. tropicalis)
Callorhinus
  • Otarie a lui Pribilof (C. ursinus)
Eumetopias
  • Leu de mare al lui Steller (E. jubatus)
Neophoca
  • Leu de mare australian (N. cinerea)
Otaria
  • Leu de mare sud-american (O. flavescens)
Phocarctos
  • Leu de mare neozeelandez (P. hookeri)
Zalophus
  • Leu de mare californian (Z. californianus)
  • Leu de mare din Galapagos (Z. wollebaeki)
Odobenidae
(inclusiv pinipede)
Odobenus
  • Morsă (O. rosmarus)
Phocidae
(Foci fără urechi)
(inclusiv pinipede)
Cystophora
  • Focă cu creastă (C. cristata)
Erignathus
  • Focă bărboasă (E. barbatus)
Halichoerus
  • Focă cenușie (H. grypus)
Histriophoca
  • Focă panglică (H. fasciata)
Hydrurga
  • Focă leopard (H. leptonyx)
Leptonychotes
  • Focă a lui Weddell (L. weddellii)
Lobodon
  • Focă mâncătoare de crabi (L. carcinophagus)
Mirounga
(Elefanți de mare)
  • Elefant de mare boreal (M. angustirostris)
  • Elefeant de mare sudic (M. leonina)
Monachus
  • Focă cu burtă albă (M. monachus)
Neomonachus
  • Focă de Hawaii (N. schauinslandi)
Ommatophoca
  • Focă a lui Ross (O. rossi)
Pagophilus
  • Focă de Groenlanda (P. groenlandicus)
Phoca
  • Focă de Pacific (P. largha)
  • Focă obișnuită (P. vitulina)
Pusa
  • Focă de Caspica (P. caspica)
  • Focă inelată (P. hispida)
  • Focă de Baikal (P. sibirica)
Canidae
Familie largă listată mai jos
Mustelidae
Familie largă listată mai jos
Familia Canidae (include câinii)
Atelocynus
  • Câine cu urechi mici (A. microtis)
Canis
  • Șacal auriu (C. aureus)
  • Câine domestic (C. familiaris)
  • Coiot (C. latrans)
  • Lup șacal (C. lupaster)
  • Lup (C. lupus)
  • C. lycaon
  • Lup roșu (C. rufus)
  • Lup abisinian (C. simensis)
Cerdocyon
  • Vulpe de savană (C. thous)
Chrysocyon
  • Lup cu coamă (C. brachyurus)
Cuon
  • Câine sălbatic indian (C. alpinus)
Lupulella
  • Șacal dungat (L. adustus)
  • Șacal cu spatele negru (L. mesomelas)
Lycalopex
  • Vulpe roșie sud-americană (L. culpaeus)
  • Vulpe a lui Darwin (L. fulvipes)
  • Vulpe mică gri sud-americană (L. griseus)
  • Vulpe de pampas (L. gymnocercus)
  • L. sechurae
  • L. vetulus
Lycaon
  • Câine sălbatic african (L. pictus)
Nyctereutes
  • Câine enot (N. procyonoides)
  • N. viverrinus
Otocyon
  • Vulpe cu urechi mari (O. megalotis)
Speothos
  • Câine al tufișurilor (S. venaticus)
Urocyon
  • Vulpe cenușie de câmp (U. cinereoargenteus)
  • U. littoralis
Vulpes
(Vulpi)
  • Vulpe bengaleză (V. bengalensis)
  • Vulpe a lui Blanford (V. cana)
  • Vule sud-africană (V. chama)
  • Vulpe de stepă (V. corsac)
  • V. ferrilata
  • Vulpe polară (V. lagopus)
  • Vulpe cu urechi lungi (V. macrotis)
  • Vulpe palidă (V. pallida)
  • V. rueppelli
  • Vulpe de prerie (V. velox)
  • Vulpe roșie (V. vulpes)
  • Fenec (V. zerda)
Familia Mustelidae
Helictidinae
(Bursuci-nevăstuici)
Melogale
  • M. cucphuongensis
  • M. everetti
  • M. moschata
  • M. orientalis
  • M. personata
  • M. subaurantiaca
Guloninae
(Jderi și glutoni)
Eira
  • Nevăstuică cu capul cenușiu (E. barbara)
Gulo
  • Gluton (G. gulo)
Martes
(Jderi)
  • Jder american (M. americana)
  • M. caurina
  • Jder cu gâtul galben (M. flavigula)
  • Jder de piatră (M. foina)
  • M. gwatkinsii
  • Jder de copac (M. martes)
  • M. melampus
  • Samur (M. zibellina)
Pekania
  • Jder pescar (P. pennanti)
Ictonychinae
(Nevăstuici și dihori
africani și grizoni)
Galictis
  • G. cuja
  • G. vittata
Ictonyx
  • Nevăstuică pătată nord-africană (I. libyca)
  • Dihor dungat african (I. striatus)
Lyncodon
  • Nevăstuică patagoniană (L. patagonicus)
Poecilogale
  • Nevăstuică dungată africană (P. albinucha)
Vormela
  • Dihor pătat (V. peregusna)
Lutrinae
(Vidre)
Aonyx
  • Vidră africană fără gheare (A. capensis)
  • Vidră orientală cu gheare scurte (A. cinereus)
  • A. congicus
Enhydra
  • Vidră de mare (E. lutris)
Hydrictis
  • Vidră cu gât pătat (H. maculicollis)
Lontra
  • Vidră americană (L. canadensis)
  • Lutră de mare sud-americană (L. felina)
  • Vidră cu coadă lungă (L. longicaudis)
  • Lutră chiliană (L. provocax)
Lutra
  • Vidră de râu (L. lutra)
  • Vidră de Sumatra (L. sumatrana)
Lutrogale
  • Vidră indiană (L. perspicillata)
Pteronura
  • Vidră uriașă (P. brasiliensis)
Melinae
(Bursuci eurasiatici)
Arctonyx
  • A. albogularis
  • A. collaris
  • A. hoevenii
Meles
  • M. anakuma
  • Bursuc mic (M. canescens)
  • Bursuc de nisip (M. leucurus)
  • Bursuc european (M. meles)
Mellivorinae
Mellivora
  • Bursuc de miere (M. capensis)
Mustelinae
(Nevăstuici și nurci)
Mustela
(Nevăstuici și
dihori domestici)
  • M. aistoodonnivalis
  • M. altaica
  • Hermină (M. erminea)
  • Dihor de stepă (M. eversmannii)
  • Dihor domestic (M. furo)
  • M. haidarum
  • M. itatsi
  • M. kathiah
  • Nurcă europeană (M. lutreola)
  • M. lutreolina
  • Dihor cu labe negre (M. nigripes)
  • Nevăstuică mică (M. nivalis)
  • M. nudipes
  • Dihor european (M. putorius)
  • Hermelină americană (M. richardsonii)
  • Nevăstuică siberiană (M. sibirica)
  • M. strigidorsa
Neogale
  • N. africana
  • N. felipei
  • Nevăstuică cu coadă lungă (N. frenata)
  • Nurcă americană (N. vison)
Taxidiinae
Taxidea
  • Bursuc american (T. taxus)
Identificatori taxonomici